miercuri, 13 ianuarie 2016

Între liniști și neliniști


Între liniști și neliniști
Gândurile-ncet se-adună,
Te privesc nedumerită 
Sub un colț mușcat de luna.
Scârțâind pe foaia albă,
Scrisul tău încet se-așterne.
Cu simțirea adormită
Te zăresc doar printre gene.
Scrii încet, frumos și lacom,
De-aventuri de mai-nainte,
Zgâlțâind de frenezie
Amintirile-adormite.
Nu știam că ești aievea,
Nu știai că eu sunt vie,
Ne căutăm adânc în noapte
Clipa care-avea să vie,
Să-mpresoare ca un abur
Cald, frumos și prea-cuminte,
Inimi și destine astăzi.
Scrie, hai, scrie-nainte!