miercuri, 13 ianuarie 2016

Între liniști și neliniști


Între liniști și neliniști
Gândurile-ncet se-adună,
Te privesc nedumerită 
Sub un colț mușcat de luna.
Scârțâind pe foaia albă,
Scrisul tău încet se-așterne.
Cu simțirea adormită
Te zăresc doar printre gene.
Scrii încet, frumos și lacom,
De-aventuri de mai-nainte,
Zgâlțâind de frenezie
Amintirile-adormite.
Nu știam că ești aievea,
Nu știai că eu sunt vie,
Ne căutăm adânc în noapte
Clipa care-avea să vie,
Să-mpresoare ca un abur
Cald, frumos și prea-cuminte,
Inimi și destine astăzi.
Scrie, hai, scrie-nainte!

joi, 22 octombrie 2015

Static


 
 E frig afară și totul e împietrit
 și sunetele stau agățate undeva
 înainte de a intra în spațiul de rezonanță
 Nu e vânt
 Nu e boare
 și nici măcar nu plouă
 E una din zilele acelea care te și întrebi ce caută în calendar
 Căci parcă nu aparțin niciunei luni
 
 E frig afară iubite
 și gura ta probabil soarbe un ceai fierbinte
 Buzele tale probabil ating buza unei căni
 Dar totul îmi pare în zadar
 Atâta timp cât nu mă ating pe mine
 
 E frig afară iubite
 Cerul e atât de anost și gri
 De parcă nu ar fi cunoscut niciodată vreun soare pe el
 
 Părem decupați din cărți colorate stângaci
 De prunci neștiutori
 Care încurcă griul cu orice altă culoare
 E prea monoton în lume iubite
 Vino și colorează-mi sufletul
 începând de la buze și coapse
 încălzește cu cană-ți de ceai
 Tot ce a început să înghețe din mine.
 Readu-mă la viață iubite îndepărtat
 Colorează-mă
 învie-mă
 

joi, 30 aprilie 2015

iubesc liniștea


iubesc liniștea
liniștea aia în care poți număra
picăturile de ploaie care cad pe geam 
aia în care auzi scârțăitul porții vecinului
și schelălăitul câinelui
dintr-o tristețe neștiută decât de el
iubesc liniștea
liniștea aia care se așează pe suflet
după ce ciorile și-au luat zborul
iar celelalte păsări s-au aciuit în cuiburi
ascunse de ochii noștri
liniștea aia
în care îmi aud clar gândurile vorbind
cu cea mai sinceră și vulnerabilă
voce a sufletului
iubesc liniștea aceea
oglindă a minții mele
atunci când îi dau frâu liber
și simt că nu mă mai îngrădește nimic
iubesc liniștea mea
căci în ea îmi găsesc fericirea
Sorina Ivascu, 30.04.2014

luni, 27 aprilie 2015

ferestre prin cer


mi-ai spus într-o zi
pe când ne iubeam
că cea mai albastră bucățica de cer 
pe care o văd în zarea-nseninata
e fereastra prin care ne privim
atunci când nu suntem aproape
au trecut ani
viața ne-a prins în mrejele ei
azvârlindu-ne pe alte drumuri
dar de atunci
de câte ori văd cerul liber și senin
îmi aleg cea mai albastră bucățica
și o botez cu numele tău
știu
uneori
încă mă mai privești
din spatele ei
Sorina Ivascu, 14.04.2015

domesticire


trecutul n-are dinți
îți spuneam
l-am îmblânzit atunci 
când l-am lăsat
să trecă peste noi
când am semnat cu el
acel tratat de pace
am devenit una cu el
Sorina Ivascu, 21.04.2014

ploi și destine


plouă
în geamul mașinii se aud picurii izbind
cu putere 
într-un ritm doar de apă știut
se întinde liniștea dinaintea noastră
ca o cărare
ca un drum bătătorit
ca o autostradă
încercam să schițăm un zâmbet
e prea firav pentru a arăta bucurii
arată în schimb
calea sufletului
uneori ducând altundeva decât doream
altundeva decât credeam
și ploile acestea sunt ca viața
curg
și nu știi în ce direcție
îți va duce șuvoiul picătura
oricum
e clar
în pământ se întorc toate
însă nu înainte de uda
ceea ce le-a fost menit să ude

miercuri, 27 noiembrie 2013

parlez-vous français?


ma uit indelung la acel portocaliu
lasat peste toate
in serile se sfarsit de spetembrie
cand soarele apune tot mai piezis
peste lume
stradutele oraselului frantuzesc
par felii de portocala
aruncate aiurea pe o farfurie
prin mijlocul careia curge un râu
cu o apa ce se vede gri in lumina apusului
oglindind in el norii sparti
maruntiti
aglomerati
si grabiti de vant
spre miazanoapte

randurile lungi de lavanda
traseaza curbe pe orizont
iar aerul e ca imbalsamat

o pisica sare de pe un geam
si se prelinge pe langa zidul unei case
ca o umbra
inseland intunericul
sau lumina - nici eu nu stiu

straduta medievala ascunde istorii
sub pietrele de caldaram
sange varsat
iubiri secrete
rivalitati
revanse
infrangeri  si tristeti

sunt sigura ca am mai fost pe-aici candva
cunosc drumul cu ochii inchisi
si casa cu poarta verde
cu numarul 9
nu bat
nu ma opresc
merg mai departe
turla bisericii
iese din ascunzis
pe masura ce pasii imi inainteaza

as fi jurat ca traiesc acum
daca nu as fi auzit vocea din spate
stragandu-ma
"mon amour!"