acolo unde trecutul se-mbina cu necunoscutul
stateai rezemat linistit cu cotul de lumina gandurilor
si priveai tacut in rascruce
ti-ai stins tigara cu un gest plictisit aproape absent
era firesc sa te-ntalnesc
nu stiu de ce
nu m-am mirat
era ca si cand cineva mi-ar fi spus sa merg acolo
sa te gasesc
plec impreuna cu tine
mai departe
un drum desi necunoscut
totusi fara teama
e ceva acolo in tine in drum in toate
care ma fac sa ma simt
ca asta-i rostul meu de cand e lumea
si nu capatul drumului era telul
ci drumul insusi...
Postări
Nimic nu este întâmplător în viaţă, inclusiv drumul pe care ni-l alegem.
RăspundețiȘtergereda, cristi, asa e, cu toate ca uneori alegerile le facem aproape inconstient, de acolo mirarea...
RăspundețiȘtergereFrumos, limpede, deschis ca o carte-
RăspundețiȘtergere”era firesc sa te-ntalnesc
nu stiu de ce
nu m-am mirat
era ca si cand cineva mi-ar fi spus sa merg acolo
sa te gasesc”!
Multumesc, Gina!
RăspundețiȘtergereGanduri bune tie!