Mi-am tot propus sa scriu. Si nu numai eu. Iris, prietena mea cea mai buna, ma bate la cap de niste ani de zile. La fel ca ea, si alti cunoscuti. Eu scriam mereu pt mine, pt prieteni, pt oamenii dragi etc...
Stiu ca pe la 21 ani prietenul meu de atunci imi spunea: "Esti atata de fluida in exprimari, incat ar trebui sa te gandesti sa scrii. De ce nu scrii?"
Hmmm... Sincer, si eu ma gandeam la asta, dar nu gaseam niciodata ceva atat de demn incat sa consider ca pot publica.
Ani mai tarziu, cand am incaput ca mai scriu si versuri, o alta prietena imi dadea ghes sa scriu. Dar sa scriu, sa scriu, sa scriu..... Hmmmmm... bine. Si de data asta am reactionat la fel. Ii dadeam sa citeasca ce mai scrisesem, dar nici atunci nu gasisem ceva demn de mirare... Mie mi se parea ca nu e nimic deosebit in insiruirea mea de cuvinte. Zambesc: altii se indragostesc de asa ceva. Si se poate, fiindca acolo e sufletul meu. Iar eu nu pot decat sa ma bucur, ca in sfarsit, cineva ma iubeste pentru sufletul meu.....
Asa ca, am decis: SCRIU PENTRU SUFLET....
Postări
Succes, stiu ca scrierile tale sunt deosebite abia astept sa le citesc.
RăspundețiȘtergere