marți, 2 noiembrie 2010

Poemul ce nu s-a mai scris

"Iubirea-i un cliseu!" - imi spune -
"Si Dumnezeu e un cliseu!".
Doar despre moarte stim putine.
Sau nu stiu eu...

Despre nebuni, nu ma-ntrebati
Sunt cei mai liberi pe pamant
De-aceea isi permit s-arunce
Cu vorbe-n vant.

Mi-ar spune altii ca-s banala.
Imi spun si eu... Dar apoi tac,
Gandind ca nici ei nu-s vreun Goethe
Si nu-s nici Bach...

Dar se astern in tone tomuri,
Hartii-nnegrite cu carbune
Si nu-i nici Shakespeare scriind roluri...
Ce slaba lume!

Norocul ca-ntalnesc pe unii,
De Freud cica ne-ar aminti:
"Agdtei cg iz rxrz ääääää"
Asta ce-o fi?

"Ei, cum? Nu stiti? Nu intelegeti?
Si asta tot eu sa va spun?
Asta e "E iosdzu tcbow c4uhc!""

...Sah cu-n nebun!

2 comentarii:

  1. Foarte acid, ironic si fin "Poemul ce nu s-a mai scris"! Câtă dreptate în versurile acestea! N-ai spus nici mai mult decât trebuia, nici mai puţin decât ai fi vrut să spui... no comment! P.S. - ca o confidenţă, mi-aş dori uneori să fiu nebună, deşi nu-s sigură că nu-s :)))) Te pup!

    RăspundețiȘtergere
  2. multam, nico!
    iar de chestia cu nebunia, nu-s nici io sigura de mine, sincera sa fiu! ;-)

    RăspundețiȘtergere

Aici imi puteti scrie ce ganditi. Va rog, simtiti-va liberi...