Taina cararilor cu tei

Raman sub atingerea mainii tale
Inca o secunda, atat incat sa simt
Clipa in care visele mai au contur.
Mirosul de tei, de salcam si soare ma napadeste,
Iesind din amintirile
Anului trecut.

Te intreb unde-ai ascuns florile de tei
Si toata aleea ce-mpanzita-n auritele crengi.
Imi spui, firesc si simplu: "In iunie".
In iunie ai lasat, creanga cu creanga,
Purtand podoabe mari si galbene,
Amintiri.
Ai luat cu tine gandul cel navalnic
Si l-ai ferecat in sipet.
"De ce nu-i dai drumul?" - te intreb.
Si nu-mi raspunzi pe loc.
Imi arati doar o rana,
O rana lunga, de la calcai, pana la gat.
E rana pe care ti-ai facut-o incercand
Sa pastrezi clipa.
Clipa de iunie, cu teii cu ramuri aurite.

Pulberi mate, sclipind in soare,
Celule adunate in manunchi,
Dar de lumina lasat pe pamant...
Suntem doar doi cei ce cunoastem taina
Cararilor cu tei...