Daca mi-ai fi fost barbat...

daca mi-ai fi fost barbat, as fi inventat un cleste pentru vorbele tale, as fi luat un brevet de inventii pentru el, pentru unicitatea sensului utilizarii. as fi mai inventat apoi o solutie sterilizatoare, sa-ti stropesc vesmintele cu ea, sa nu te-atinga relele, doar "bunele" si roscatele. ti-as fi facut o pereche de ochelari sa vezi numai minunile din viata asta, ca sa poti sa alergi doar in directia lor. ti-as fi facut noaptea descantece, sub luna plina, sa ai noptile toate linistite. as fi invocat efectul coanda sa-si respecte legea si sa te propulseze spre cer, cand ai fi fost la pamant, da. daca mi-ai fi fost barbat, ma transam in portii mici, sa nu iei prea mult din mine, sa te saturi. m-as fi asezat, bucatica cu bucatica, prin cele mai trasnite locuri: sub scaunul masinii, langa mapa ta de lucru, la gulerul camasii, acolo unde se imbina cu parfumul after-shave-ului,  in suportul pentru periuta de dinti si-n buzunarul de sus, de la pijama. in elasticul slipului de baie nu avea sens, ca m-ai fi gasit numai vara. la fel, nici cu schiurile tale nu as fi avut treaba, fiindca stiu ca ai prea putin timp pentru iesiri, distractii, concedii etc.

daca ti-as fi fost femeie, as fi avut grija sa tac, fiindca stiu ca nu ti-e draga vorbaria. as fi lipit doar peste tot biletele "post-it" cu cele mai importante lucruri dar ca sa-ti para tie drept nesemnificative amanunte, ca sa-ti dau tie libertatea de a alege daca le vei citi sau nu. te-as fi scutit de zgomotele coardelor mele vocale si as fi inregistrat CD-uri, casete, benzi cu ce aveam de gand sa-ti fac sau sa-ti spun, ca sa poti tu sa-ti alegi momentele in care sa nu mai fie doar tacerea/linistea cea care te impresoara. oricum, stiu ca mai mult de trei sferturi s-ar fi demagnetizat in timp, de aia am ales sa nu inregistrez decat 4. cate unul pt fiecare 25 ani. 

dar pentru ca stiu ca nu o sa-ti petreci nici macar un inceput de vesnicie cu ascultarea a ce crezi tu ca ti-as fi spus, tac.

tac, uite-asa, fiindca nici eu nu-ti sunt femeie, nici tu nu-mi esti barbat, dar m-am gandit eu sa-ti descretesc tie fruntea cu doua-trei nimicuri, pe care ai putea sau nu sa le citesti cand te mai desprinzi din carti, masini, drumuri, tv-uri, alea-alea... singuratatea nu e faina - cui i-o place? - dar te invata sa visezi atatea lucruri frumoase!

da, stiu, sunt minunata, mi-ai mai spus! dar si minunile astea nu-s permanente! :-)

eu nu te stiu, tu nu ma stii, dar existam!

Plagiat, furt de idei, sau simplu "ca mi-a placut!"?

Deja incep sa-mi pun intrebari. Din ce in ce mai mult mi se "fura" texte. Altii spun doar ca se "imprumuta idei". Litera cu litera? Altii se justifica si spun "Pai doar mi-a placut!". E deja a patra sau a cincea oara cand cineva imi ia textele si le gasesc distribuite pe te miri unde cu semnaturi ale unor te miri ce indivizi sau anonime. Azi am dat de asta pe facebook. E a doua oara in ultimele doua saptamani. Deja ma irita. Si, mai mult de atat, pentru citatul cu pricina s-au dat 35 like-uri! Poftim:http://www.facebook.com/notes/totul-pt-un-inger/uneori-singuratatea-inseamna-dovada-iubirii-si-iubirea-inseamna-acceptarea-singu/184575488259991 

Originalul e la mine pe blog:http://sorina2511.blogspot.com/2010/07/about-being-lonely-ganduri-mai-vechi.html . 

Iar pentru asta, nici macar "multam!"

Traim intr-o tara de oameni originali...

Sa fim intelesi: ca-mi circula scrierile nu ma deranjeaza. Chiar dimpotriva! Ma deranjeaza doar ca sunt preluate ca apartinand altora, care nu au nici cea mai vaga contributie la asta, decat un "copy/paste". Altii ar injura in astfel de situatii. Eu ce sa fac?

Surpriza ar fi sa gasesc maine pe piata o carte, cu gandurile mele, de care eu habar sa nu am...! :-(