duminică, 14 februarie 2010
Am iubit un tanar etiopian...(prietenului meu, Kebedeh, cu care am scris impreuna aceasta postare)
Am iubit un tanar etiopian. Numele lui era Kebedeh. Era din Bahir Dar; era dornic pe atunci sa gaseasca o femeie pe masura micilor sale pretentii, cu care ar fi fost hotarat sa inceapa o relatie de lunga durata pt sex sporadic.
Ma trezisem intr-o zi, ca-l iubeam pe Kebedeh.
Kebedeh avea 1.72 m si 37 kg. Dar apreciam deosebit de mult la el ambitia cu care-si urma visul de a scapa de kilogramele in plus. Cand il cunoscusem, abia ce terminase de trei luni Colegiul de Vanatoare cu Arcul si alte Arme cu Coarda, la specializarea Prastie.
Il iubeam pe Kebedeh.
In zilele in care imi scria se pregatea pt masterat in domeniul Traiectoria Ghindelor si a Bilelor de Rulment - Calcul Exponential.
Iae eu il iubeam pe Kebedeh.
Era pasional cum nu mai intalnisem altul. Avea multe pasiuni: printre ele se enumerau si doua vecine si, accidental, un verisor al sau, muzica formatiei Stomp - melodia sa favorita era "Nu ma lasa, mama, pe drumuri!" si cea care o canta mereu din frunza era "Frunza verde solzi de peste".
Il iubeam pe Kebedeh.
Era expert in gastronomie. Mi-a gatit intr-o zi mancarea lui preferata: antricot de antilopa fragezit de o leoaica gestanta. E un deliciu. M-a rasfatat ca e un prunc mult dorit.
Eu il iubeam pe Kebedeh.
El practica alergatul in aer liber, mancatul in aer liber, dormitul in aer liber si sexul outdoors. Cu toate acestea, era un om de casa. Si, ceea ce apreciam mai mult la el era ca vorbea fluent. Si ce frumos vorbea!!!
Si, da, va repet: eu il iubeam pe acest Kebedeh!
Avea un vis. Si visul vietii lui era sa castige cursa de 10.000 m la Olimpiada, vis ce ar fi fost perfect realizabil, daca n-ar mai fi existat inca 3 milioane de etiopieni care sa-si doreasca acelasi lucru. (N-am inteles niciodata de ce il impiedicau pe el mereu acesti 3 milioane de indivizi. Eu il iubeam doar pe el.)
Si ce-l iubeam pe Kebedeh!!!
Cand eu l-am cunoscut, el nu-si dorea decat o doamna cultivanta de radacinoase, suficient de atragatoare pt a putea fi utilizata drept momeala. Ar fi preferat ca acea doamna sa aibe studii antropologice, daca nu asupra ei, macar asupra unei rude de gradul unu. Varsta nu avea importanta pt el atunci deloc, dar le prefera totusi pe cele care si-o cunosteau.
Asa l-am cunoscut eu pe Kebedeh, un tanar etiopian cu allura de actor de Hollywood. Probabilitatea de a mai fi gasit altul ca el era la fel de mica cu aceea de a poza topless pt National Geographic.
Si-acum spuneti-mi si mie: cum sa nu-l iubesc pe Kebedeh???
Si ce am mai uitat sa va mentionez, doamnelor si domnilor: in timp ce-l iubeam pe acest tanar admirabil, citeam cu inversunare din cartea lui Alfred Binet - Dedublarea Personalitatii si Inconstientul.
Domnilor, eu inca il iubesc pe Kebedeh!!!
Nu-i asa ca v-ati indragostit si dumneavoastra de el???
Ah, sa nu ma intrebati de ce am postat Dali. De saptamana viitoare ma apuc din nou de pictat... Mintea lui Kebedeh, ceea ce pana acuma inca nu v-am spus, este ca un tablou al lui Dali. Inspira... Vedeti acum de ce il iubesc???
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Aici imi puteti scrie ce ganditi. Va rog, simtiti-va liberi...