Visul

Un vis de azi noapte m-a facut sa ma trezesc linistita. Imi visasem pruncul. E prima oara cand visez asta. Si-l visasem la mine in brate, gangurind linistit si jucandu-se cu manuta lui micuta pe fata mea. Incerca sa-si bage araratorul miniatural la mine in gura. M-a facut sa zambesc. Era ca un sarut pe care doar asa stia sa-l arate. Era linistit si fata ii era surazatoare. Radia lumina si dragoste, bunatate si fericire in felul lui. Imi acaparase fiinta. Ma trezisem frumos, zambind, minunadu-ma parca de realitatea visului. Parca ar fi fost totusi, acolo. Probabil ca e fericit micutul la mine in burtica. Poate chiar ii place acolo. Poate isi iubeste deja mamica si doar asa stie sa mi-o arate. Nu stiu ce sa insemne acest vis. Cert e ca m-am trezit cu o stare de bine, surazatoare.
Apoi, chiar de dimineata s-a mai intamplat un lucru bun. S-a rezolvat inca o problema care nu stiam ce final o sa aibe. Si s-a rezolvat foarte bine, spre linistirea mea. O simteam oricum ca pe o sabie a lui Damocles deasupra capului pana acum. Mi-era teama ca o sa trag de pe urma ei. Acum e gata.
Cateodata trebuie sa lasi timpul sa-si faca treaba. Nu are rost sa incerci sa grabesti mersul lucrurilor. Ele au un mers al lor, pe care poate ca doar Dumnezeu le intelege, ca noi nu. Se cristalizeaza in timp. Uneori exageram cu temerile, cu grijile, cu spaimele ca nu vor iesi asa cum trebuie. Dar sa nu devenim tragici, cum spuneam, uneori, timpul le rezolva pe toate. Atunci vezi care sunt lucrurile pt care intr-adevar trebuia sa lupti si care sunt lucrurile pe care le spala ca un suvoi de ploaie cand se prelinge apa peste ele. Unele nu sunt facute sa dureze, altele nu sunt facute sa doara, chiar daca la un moment dat am crezut ca vor dura sau daca am suferit mai mult decat trebuia. Ti se sterg uneori si suferintele si se duc ca si cand nu ar mai fi fost niciodata. Iti dai seama ca nu se merita sa te consumi atata pt ele. Raman amintiri despre lucruri care, crezi tu, ar fi putut fi, dar n-au fost sa fie. Se inchid sertare, se incuie chiar uneori si le vrei clasate. Si viata se reechilibreaza. Te afli din nou intr-un punct de unde poti din nou sa cladesti, sa construiesti. Nu te mai intereseaza cioburile, nu te mai intereseaza daramaturile, ruinele nu mai exista. Este totul un ground zero. S-a maturat totul. Si poti sa mergi linistit inainte.
Abia astept sa-mi vad bebelasul!